Proiecția face parte din Retrospectiva Bucharest International Experimental Film Festival la Timișoara.
Durata: 1h 49min
Iconicele filme ale lui Andy Warhol Sleep și Empire nu au fost doar niște gesturi provocatoare, ci și niște reflecții moderniste asupra naturii cinemaului. Reprezentarea, timp de cinci ore, a unui bărbat care doarme și filmarea fixă, pentru opt ore, a Empire State Building au funcționat ca modalități de a crea o experiență senzorială autentică plecând de la o percepție meditativă a timpului. Cum arată astfel de experimente în epoca digitală a streaming-ului online și a jocurilor video? Astăzi, nu trebuie să mergi la New York ca să filmezi un zgârie-nori celebru și poți urmări o persoană care doarme 24/7, chiar și după moartea sa. Acest double bill constă în interpretările lui Radu Jude și Phil Solomon după operele lui Warhol, create prin captarea imaginilor cu ajutorul ecranului de calculator.
(Vladimir Nadein și Dmitry Frolov – Curatori Machinima: Gamepad Filmmaking)
Sleep #2 (r. Radu Jude · România · 2024 · 61 min)
Interesul lui Jude pentru arta lui Warhol este demult binecunoscut și, totuși, nimeni n-ar fi putut prevedea Sleep #2. O reinterpretare a practicilor radicale ale lui Warhol – bad filmmaking –, a cadrelor sale statice, a zoom-urilor indiferente și a filosofiei culturii pop, filmul este o meditație poetică asupra muncii, supravegherii, spațiului public și imaginii. Căci ceea ce-l face pe Jude într-atât de special pentru cinefilia contemporană este flerul cu care acesta privește un ecran, orice ecran, și îi înțelege sticla, desktop-ul, interfața ca peisaj, și peisajul ca mizanscenă, ca ceva preexistent și totuși supus schimbării. Warhol a înțeles același lucru despre portret, iar în final, între un peisaj și un portret nu-i nicio diferență de principiu.
Empire (r. Phil Solomon · USA · 2008-2012 · 48 min)
Un remake al filmului Empire al lui Andy Warhol, realizat de la mare înălțime pe Insula Manhattan din Grand Theft Auto IV, departe de mulțimea nebună de hoți, polițiști, prostituate și criminali aflate la nivelul străzii. Am deturnat un elicopter, am sărit pe acoperișul unei clădiri apropiate, am spawnat un scuter de nicăieri și apoi l-am condus cu grijă până la marginea fațadei pentru a mă apropia cât mai mult de acea priveliște binecunoscută a zilelor de 25-26 iulie 1964. Am pus apoi controlerul deoparte și nu am făcut absolut nimic timp de 24 de ore (în lumea reală 48 de minute). O zi de odihnă și inactivitate contorizată. Și iată că Overseer-ii par să fi ținut cont de faptul că cineva, undeva, va face exact acest lucru, va rezista intenției narative a jocului care cere de la tine mișcare și acțiune.